Iulian, încă un ilustru necunoscut - Romania, ţară tristă plină de umor!

Păreri

May 30, 2007

Ministerul Transprostului

15052007.jpg

Şi ajung în celebra gară din Roşiori, oraş cu aceeaşi celebritate, 6 case de bilete, numai una era deschisă iar la acea casă văd doar trei persoane în faţa mea. M-am scos, trenul pleacă peste 20 de minute … numai bine beau o cafea şi îmi cumpăr presa pentru 11 ore de mers cu trenul. La ghişeu, unu. De obicei e una.Nu mai puţin de 15 minute îi ia ăstuia să scoată 3 bilete la calculator. Şi eu eram al patrulea şi mai trebuia să mai iau şi un bilet compus, că doar schimb 2 trenuri.
- Ce faci mă băiatule? (era tânăr) Cauţi tastele?
-Ştiţi, eu sunt în practică …
- Şi îţi faci practica pe nervii mei?
- Pe ce relaţie doriţi biletul?
- Păi pe câte relaţii îmi poţi da pâna la Cluj?
- Pâna la Cluj aveam pe Simeria şi pe Timişoara.
- Bă de pe la Suceava nu ai ceva? Ce dreacu să caut pe la Timişoara, dă-mi pe la Simeria. Vezi că e prima variantă de compunere pe care ţi-o afişează: Acceleratul 1823 până la Simeria şi de acolo Rapidul 839.
- Doamna Jeniiii! Veniţi puţin că nu ştiu cum să fac cu reducerea pentru studenţi.
- Măi, unde ai făcut facultatea mă tată de te ştii aşa de bine?
- La Craiova.
- Păi şi acolo la voi la olteni, nu auzirăţi de calculatoare, ăi, nu auzirăţi?
- Păi eu făcui Medicina.
- Şi în loc să faci oamenii bine, tu îi îmbolnăveşti … În timp ce vine tanti Jeni, vine şi salvarea: se anunţă 15 minute întărziere la accelerat. Prima dată când mă bucur de întârziere. Vine doamna Jeni cu cafeaua într-o mână şi cu ţigara în cealaltă, dă doua Enter-uri, îmi ia banii şi îmi dă biletul. Beau cafeaua, iau ziarele, vine trenul, mă urc şi mă rog la Cel de sus şi la toţi impegaţii să nu pierd legătura în Simeria. În tren, văd lipite pe culoar, tot la două geamuri şi în fiecare compartiment nişte printuri cu oferta de turism intern. Foarte tare. Şi mă imbie aceste printuri ca la vară să mă duc în deltă. Nu are cum să nu fie frumos acolo.Nu sunt maşini, prin urmare nici manelele din ele la pachet cu jmecherii din Pipera şi Adunaţii Copăceni. Ajung în sfărşit în Cluj şi mă apuc să văd cum ajung eu la vară în deltă. Ca să ajungi în Delta Dunării trebuie neapărat să ajungi prima dată în Tulcea, municipiul din judeţul cu acelaşi nume. La o simplă căutare pe site-ul CFR.ro o să observaţi că în acest punct care ar trebui să fie strategic pentru turismul din deltă, circulă fix 6 trenuri. Trei se duc, trei se întorc. Marele noroc este că gara din Tulcea este la 2 minute de mers pe jos de port. Marea problemă este că în port trebuie să ajungi până la orele 12.oo ca să prinzi cursele regulate către cele 3 braţe ale Deltei. Dacă ajungi mai tărziu, plăteşti cam de 4 ori mai scump cu “rapidele”, un fel de avioane pe apă, care merg mai repede, dar care îţi răpesc orice şansă de a admira peisajul (au nişte hublouri mici şi aburite). Cum un singur tren pleacă din Bucureşti, adică e cât de cât accesibil ori de unde ai pleca, celelalte două trenuri circulă pe relaţia Medgidia-Tulcea, iar unul dintre ele ajunge în Tulcea la 21.oo, deci e cam degeaba. Băi Chefereule, ia mă de vizitează tu Delta, că tu ai timp să faci două zile cu jegurile tale de trenuri. Să-ţi dea Domnu’ numai medicinişti cănd vrei să-ţi iei bilete gratuite.

Leave a comment

RSS feed for comments on this post. TrackBack URL